Cum faceți un plan de îngrijire în familie pentru un părinte în vârstă

Cele mai multe familii nu hotărăsc să înceapă să îngrijească pe cineva. Se întâmplă treptat: un părinte nu mai conduce noaptea, facturile încep să se adune, o căzătură se termină cu o internare. Curând, doi sau trei membri ai familiei fac fiecare câte ceva, nimeni nu mai știe sigur cine de ce se ocupă, iar cel care face cel mai mult rămâne, pe nesimțite, fără puteri.

Un plan de îngrijire în familie rezolvă asta. Este pur și simplu o evidență scrisă și comună a ceea ce are nevoie părintele vostru, a celor care ajută la fiecare parte și a ce se întâmplă dacă ceva se schimbă. Nu trebuie să fie lung sau formal. Trebuie însă să fie scris, acceptat de toți și ușor de găsit.

Acest ghid vă arată, pas cu pas, cum să îl faceți.

Începeți cu părintele, nu cu hârtiile

Planul este despre viața părintelui vostru, așa că el sau ea trebuie să fie în centrul lui. Cu excepția situației în care nu poate participa, întrebați ce contează cel mai mult: să rămână în propria casă, să păstreze prânzul săptămânal cu prietenii, să își administreze singur banii cât mai mult timp, să aleagă cine îl ajută la îngrijirea personală.

Unii părinți se simt ușurați să vorbească despre sprijin. Alții simt asta ca pe o pierdere a independenței. Ajută adesea să prezentați planul ca pe un mod de a păstra lucrurile așa cum le vor ei, nu ca pe o listă a ceea ce nu mai pot face. Întrebați, ascultați și notați-le dorințele cu propriile lor cuvinte.

Pasul 1: stabiliți de ce ajutor este nevoie cu adevărat

Înainte să împărțiți sarcinile, trebuie să știți clar care sunt acestea. National Institute on Aging (NIA) grupează nevoile obișnuite de îngrijire în domenii precum îngrijirea personală, treburile casei, mesele, coordonarea îngrijirilor medicale, transportul și chestiunile financiare și juridice.

Treceți împreună cu părintele prin o săptămână obișnuită și notați unde este nevoie de ajutor acum și unde ar putea fi nevoie în curând:

• Îngrijire personală: spălat, îmbrăcat, aranjat
• Casa: curățenie, rufe, grădină, reparații
• Mese: cumpărături, gătit, diete speciale
• Sănătate: programări, drumul până acolo, rețete reînnoite, o listă de medicamente la zi
• Deplasări: drumuri la programări, la cumpărături, la activități sociale
• Bani și acte: plata facturilor, asigurări, formulare
• Companie și stare de bine: vizite, telefoane, hobby-uri, ieșiri din casă

Fiți concreți. „Ajutor cu mâncarea” e greu de atribuit. „Comanda de cumpărături duminica și două mâncăruri gătite din timp” e ușor.

Pasul 2: organizați o întâlnire de familie

Când știți ce este nevoie, adunați-i pe toți. NIA recomandă să începeți cu o întâlnire sau o convorbire telefonică la care să participe persoana în vârstă și toți cei care vor fi implicați, ideal înainte să apară o urgență.

Câteva lucruri ajută ca aceste întâlniri să meargă mai bine:

1. Trimiteți dinainte o ordine de zi. Enumerați nevoile identificate și deciziile de luat. Notițele noastre tipăribile de la întâlnirea de familie despre îngrijire vă oferă o structură simplă.
2. Includeți-i și pe cei care locuiesc departe. Un apel video sau telefonic merge foarte bine. Distanța limitează unele sarcini, nu pe toate.
3. Stabiliți o persoană principală de contact. NIA recomandă să identificați din timp o persoană care îngrijește în principal, chiar dacă încă nu e nevoie, ca ea să poată acționa repede dacă apare o criză.
4. Rămâneți la deciziile practice. Vechile tensiuni din familie ies adesea la suprafață. Recunoașteți-le, apoi reveniți la listă.
5. Notați ce s-a hotărât și trimiteți tuturor după aceea.

Pasul 3: hotărâți cine ce face

Împărțiți sarcinile după punctele forte și situația fiecăruia, nu doar după cine locuiește cel mai aproape. NIA sugerează să vă întrebați cine se pricepe să îi țină pe ceilalți la curent, cui îi e ușor să vorbească cu personalul medical, cine poate ajuta zi de zi și cine se descurcă cel mai bine cu banii.

Cineva care locuiește în alt oraș sau în altă țară poate totuși:

• să plătească facturile online și să țină evidența actelor de asigurare;
• să caute servicii locale și să dea telefoane;
• să organizeze calendarul comun;
• să îl sune regulat pe părinte, doar ca să stea de vorbă;
• să acopere o parte din costuri, dacă așa poate contribui cel mai bine.

O împărțire a responsabilităților face toate acestea vizibile. Scrieți fiecare sarcină, persoana responsabilă, o persoană de rezervă și cât de des se face. NIA oferă o fișă de lucru construită la fel, iar Împărțirea responsabilităților în familie, varianta noastră tipăribilă, urmează aceeași idee. O persoană de rezervă pentru fiecare sarcină face ca planul să nu se prăbușească atunci când cineva se îmbolnăvește sau pleacă în concediu.

Pasul 4: adunați documentele și contactele importante

Un plan de îngrijire e mult mai util atunci când informațiile din spatele lui sunt într-un singur loc. Lista de verificare „Getting Your Affairs in Order” a NIA recomandă să păstrați actele importante la un loc, de exemplu într-un dosar, într-un sertar sau într-un caiet în care scrie unde se află fiecare lucru, și să vă asigurați că o persoană de încredere știe unde le găsește.

Împreună cu părintele, adunați sau aflați unde se găsesc:

• o listă la zi a medicamentelor și suplimentelor, cu dozele și medicul care le-a prescris;
• numele și numerele de telefon ale medicilor, farmaciei și altor furnizori;
• cardurile și numerele poliței de asigurare de sănătate;
• eventualele documente cu dorințele privind tratamentul medical;
• eventualele procuri pentru chestiuni financiare;
• informații esențiale despre conturi și facturi.

Dacă procurile sau documentele privind dorințele medicale nu au fost pregătite, aceasta este o discuție pentru părintele vostru și, ideal, pentru un notar sau un avocat. Regulile diferă de la o țară la alta. În plan puteți nota simplu „de discutat” și cine va ajuta la rezolvare.

Păstrați o fișă cu contacte de urgență lângă telefon sau pe frigider. Fișa noastră cu informații de urgență pentru vârstnici și Fișa de contacte de urgență tipăribilă sunt făcute exact pentru asta.

Pasul 5: faceți un program

După ce sarcinile au fost împărțite, transformați-le într-un calendar. Un program săptămânal arată dintr-o privire cine vine în vizită în ce zi, cine duce părintele la programarea de joi și unde sunt golurile.

Golurile sunt informații utile. Dacă nimeni nu poate acoperi după-amiezile de marți, poate acolo merită să căutați ajutor din afară, de exemplu un centru de zi, o persoană plătită sau un voluntar care vine în vizită. Medicul de familie, primăria sau serviciile sociale locale vă pot spune ce servicii există în apropiere.

Programul săptămânal de îngrijire, unealta noastră online, le arată tuturor același calendar, iar varianta tipăribilă e potrivită pentru frigider sau pentru un părinte care preferă hârtia.

Pasul 6: pregătiți-vă pentru neprevăzut

Orice plan ar trebui să răspundă la câteva întrebări de tipul „ce facem dacă”:

• Ce facem dacă persoana care îngrijește în principal nu e disponibilă o săptămână, pe neașteptate?
• Ce facem dacă părintele ajunge la spital? Cine merge și cine îi anunță pe ceilalți?
• Ce facem dacă nevoile părintelui cresc rapid?
• Cine are o cheie de rezervă și cine poate ajunge cel mai repede?

Scrieți răspunsurile într-o secțiune scurtă a planului. Nu trebuie să rezolvați fiecare scenariu, doar să vă asigurați că nimeni nu trebuie să improvizeze în mijlocul unei crize. În caz de urgență sunați la 112.

Pasul 7: vorbiți din timp despre bani

Costurile îngrijirii pot crește pe nesimțite, iar banii sunt una dintre cele mai frecvente surse de tensiune în familie. Stabiliți devreme cum vor fi gestionate cheltuielile zilnice, cine păstrează bonurile și cum se iau deciziile despre cheltuielile mai mari. Dacă vă așteptați să aveți nevoie de ajutor plătit, Calculatorul nostru de cost pentru îngrijirea la domiciliu vă poate ajuta să estimați un buget lunar.

Țineți planul la zi

Un plan de îngrijire este un document de lucru, nu un proiect făcut o singură dată. NIA arată că atât nevoile părintelui, cât și disponibilitatea membrilor familiei se schimbă în timp, așa că verificați-l regulat și actualizați-l.

Un ritm simplu funcționează pentru cele mai multe familii:

1. Săptămânal: un mesaj sau un telefon scurt pentru a confirma programul săptămânii următoare.
2. Lunar sau trimestrial: o întâlnire scurtă de familie despre ce merge și ce nu.
3. După orice schimbare mare: o internare, un diagnostic nou, o mutare sau o schimbare în viața cuiva care îngrijește.

Păstrați versiunea actuală într-un loc la care au acces toți, fie un dosar comun, Planificatorul nostru de familie sau un biblioraft la părinte acasă, și treceți data la fiecare actualizare, ca nimeni să nu lucreze după o copie veche.

Un plan este o dovadă de grijă pentru toți

Un plan scris protejează dorințele părintelui, împarte greutatea mai corect și îi dă persoanei care îngrijește în principal libertatea de a cere ajutor fără să fie nevoită să lupte pentru el de fiecare dată. Nu va elimina toate deciziile grele, dar înseamnă că le veți lua împreună, cu faptele în față.