Semne timpurii ale demenței pe care familiile le trec adesea cu vederea

Este ușor să găsim o explicație pentru o programare ratată, o întrebare repetată sau o rețetă încurcată. Unele momente de uitare fac parte în mod firesc din procesul de îmbătrânire, iar un singur incident nu înseamnă că cineva are demență. Merită să acordați atenție unei schimbări evidente și persistente față de felul în care persoana se descurca de obicei în viața de zi cu zi — mai ales dacă începe să afecteze activitățile cotidiene.

Demența este un termen-umbrelă pentru afecțiuni care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a gestiona activitățile zilnice. Nu este o parte normală sau inevitabilă a îmbătrânirii, iar semnele pot varia de la o persoană la alta. Exemplele de mai jos sunt motive să observați schimbările și să cereți sfatul unui specialist, nu o modalitate de a pune un diagnostic. Prezentarea generală a demenței de către Organizația Mondială a Sănătății și lista semnelor de avertizare a Asociației pentru Alzheimer descriu o serie de schimbări posibile.

Schimbări pe care familiile le pot trece cu vederea

Repetă întrebări sau își pierde firul

Persoana poate pune aceeași întrebare de mai multe ori, poate uita o conversație recentă sau poate ajunge să se bazeze tot mai mult pe mementouri pentru lucruri pe care înainte le făcea fără ajutor. Tiparul contează mai mult decât o scăpare ocazională. Observați dacă își amintește răspunsul mai târziu sau dacă aceeași informație pare să-i dispară repede din minte.

Îi este greu să facă lucruri cu care era obișnuită

Activitățile care înainte îi veneau automat pot dura mult mai mult sau pot deveni confuze: pregătirea unei mese cunoscute, urmarea unui traseu bine știut, folosirea unui aparat electrocasnic sau ținerea evidenței facturilor obișnuite. Membrii familiei pot prelua discret aceste sarcini, astfel încât dificultatea să rămână ascunsă. Întrebați-vă dacă persoana se descurcă așa cum se descurca de obicei, nu doar dacă reușește până la urmă să ducă sarcina la bun sfârșit.

Îi este mai greu să planifice, să gestioneze banii sau să judece situațiile

Ați putea observa dificultăți în urmarea unei succesiuni de pași, ținerea evidenței datelor, compararea opțiunilor sau gestionarea documentelor uzuale. Cumpărăturile neobișnuite, plățile ratate sau dificultatea de a înțelege o tranzacție familiară pot fi indicii ale unei schimbări a gândirii. Aceste probleme pot avea multe explicații, așa că notați ce s-a întâmplat fără să presupuneți cauza.

Îi este greu să găsească anumite cuvinte sau să urmărească o conversație

Persoana poate face pauze dese în căutarea unui cuvânt, poate folosi o denumire mai puțin precisă pentru obiecte familiare, poate pierde firul unei propoziții sau poate avea mai multe dificultăți în a urmări discuțiile de grup. Și pierderea auzului, oboseala sau un mediu zgomotos pot îngreuna conversația. Observați dacă problema persistă și apare în situații diferite.

Pune obiectele în locuri neobișnuite

Aproape toată lumea își rătăcește cheile. Un tipar mai îngrijorător poate fi acela de a pune obiectele în locuri neașteptate, de a nu reuși să refacă pașii făcuți sau de a crede că cineva a luat un obiect după ce nu-l mai găsește. Încercați să răspundeți cu calm; este puțin probabil ca o ceartă despre cele întâmplate să ajute. Notați incidentele repetate și ce pare să le fi precedat.

Schimbări în percepția timpului și a locului sau în rutinele familiare

Persoana poate pierde noțiunea zilei, poate să nu mai știe sigur unde se află sau poate avea dificultăți să se orienteze într-un loc pe care îl cunoaște bine. De asemenea, îi poate fi greu să țină evidența programărilor sau a ordinii evenimentelor. O singură confuzie nu dovedește că este vorba despre demență, dar dezorientarea repetată merită discutată cu un profesionist din domeniul sănătății.

Se retrage sau pare diferită de felul ei obișnuit de a fi

Unele persoane devin mai nesigure, se neliniștesc în legătură cu activități de care se bucurau înainte, devin iritabile, neobișnuit de suspicioase sau mai puțin interesate să se întâlnească cu alții. Familiile pot pune aceste schimbări pe seama personalității, doliului, dispoziției scăzute, stresului sau frustrării. Schimbările de dispoziție și de comportament pot avea multe cauze; menționați-le împreună cu orice schimbări ale memoriei sau ale abilităților de zi cu zi.

Urmăriți un tipar, nu o singură greșeală

Vă poate ajuta să vă întrebați:

• Este ceva nou sau diferit în mod clar față de felul în care se descurcă de obicei?
• Se întâmplă în mod repetat sau devine tot mai vizibil în timp?
• Afectează independența, siguranța, relațiile sau responsabilitățile de zi cu zi?
• Au observat aceeași schimbare și alte persoane care o cunosc bine?

O scurtă evidență poate face discuția cu un medic mai utilă. Notați ce s-a întâmplat, când, cât de des și ce efect a avut. Evitați etichete precum „neglijent” sau „confuz”; exemplele concrete sunt mai ușor de discutat. Generatorul de jurnal zilnic de îngrijire vă poate ajuta să vă organizați observațiile, iar jurnalul de comportament și dispoziție oferă o modalitate de a nota schimbările și de a le tipări. Păstrați evidențele confidențiale și implicați persoana în decizii ori de câte ori este posibil.

Cum să abordați subiectul

Alegeți un moment liniștit și o discuție în privat. Începeți cu o observație concretă și arătați că vă pasă, fără să trageți concluzii: „Am observat că îți este mai greu să ții minte programările. Ai fi de acord să discutăm cu un medic despre asta?” Lăsați-i timp să răspundă. Dacă nu se simte confortabil, puteți propune să mergeți împreună la o programare sau să întrebați dacă ar prefera să vorbească cu cineva în care are încredere.

Încurajați persoana să se adreseze unui medic sau altui profesionist calificat din domeniul sănătății pentru o evaluare. Acesta poate întreba despre schimbări, poate analiza istoricul medical și poate lua în considerare posibilele cauze. Problemele de memorie sau de gândire nu înseamnă întotdeauna demență; pot contribui și alte probleme de sănătate sau împrejurări, iar un profesionist poate decide ce investigații sunt potrivite. Aduceți notițele și, dacă persoana este de acord, exemple de la cineva care îi cunoaște abilitățile obișnuite. Fișa de pregătire pentru programare vă poate ajuta să notați întrebările și observațiile.

Traseele de îngrijire diferă de la o țară la alta. În funcție de locul în care locuiți, primul punct de contact poate fi medicul de familie, un medic generalist, o clinică de asistență medicală primară sau un serviciu local de sănătate. Evaluările, trimiterile, sprijinul comunitar și accesul la servicii sunt organizate diferit în fiecare țară, așa că întrebați serviciile locale de sănătate sau de asistență socială ce este disponibil. Nu vă bazați pe denumirile serviciilor sau pe criteriile de eligibilitate din altă țară.

Când să cereți ajutor fără întârziere

O schimbare treptată care se instalează în câteva luni este diferită de confuzia apărută brusc sau de o schimbare rapidă, în decurs de câteva ore sau zile. Confuzia apărută brusc poate avea cauze care necesită evaluare medicală promptă. Contactați fără întârziere un profesionist din domeniul sănătății sau serviciul medical local de urgență dacă persoana devine brusc dezorientată, nu poate înțelege ce se întâmplă sau se schimbă brusc față de starea ei obișnuită. Dacă există un pericol imediat, apelați numărul local de urgență. Nu presupuneți că o schimbare bruscă înseamnă pur și simplu că demența se agravează.

Scopul nu este să urmăriți fiecare scăpare sau să preluați prea devreme toate responsabilitățile. Este să observați schimbările importante, să faceți loc perspectivei persoanei și să o ajutați să obțină o evaluare potrivită. Discuțiile timpurii și respectuoase pot ajuta familiile să înțeleagă mai ușor ce sprijin ar putea fi util în continuare.