Delirul la persoanele în vârstă: semne, cauze și cum puteți ajuta

Deliriumul este o schimbare bruscă a atenției, a stării de conștiență sau a gândirii unei persoane. Poate fi înspăimântător atât pentru persoana în cauză, cât și pentru cei din jur, dar nu este o parte normală a îmbătrânirii. Apare adesea în decurs de câteva ore sau zile, iar simptomele pot fluctua. O persoană poate avea delirium în același timp cu demență, dar o schimbare bruscă nu trebuie pusă pur și simplu pe seama demenței sau a vârstei înaintate. Dacă observați o schimbare nouă sau pronunțată, contactați cât mai curând un cadru medical.

Acest ghid oferă informații generale, nu un diagnostic și nu înlocuiește îngrijirea medicală. Deliriumul poate avea cauze diferite, iar un clinician trebuie să evalueze persoana și să stabilească ce se întâmplă.

Semne la care să fiți atenți

La început, schimbările pot fi subtile și pot varia de la o persoană la alta. Fiți atent la o schimbare clară față de comportamentul sau capacitățile obișnuite ale rudei dumneavoastră, cum ar fi:

• Dificultăți de concentrare, de urmărire a unei conversații sau de menținere a atenției.
• Confuzie cu privire la locul în care se află, la oră sau la ceea ce se întâmplă.
• Vorbire neobișnuit de incoerentă sau dificultăți în găsirea cuvintelor.
• Vede sau aude lucruri pe care ceilalți nu le percep ori devine neobișnuit de suspicioasă sau tulburată.
• Neliniște, agitație sau încercări neașteptate de a pleca dintr-un loc.
• Somnolență neobișnuită, mișcare redusă sau dificultăți de a-i capta atenția. Această formă mai puțin evidentă poate trece neobservată, deoarece persoana poate să nu pară agitată.
• Schimbări care apar și dispar, uneori devenind mai evidente spre sfârșitul zilei sau noaptea.

Prezentarea generală a deliriumului de pe site-ul NHS descrie deliriumul ca pe o stare de confuzie care poate începe brusc și se poate schimba în timp. Dacă nu știți sigur dacă o schimbare este semnificativă, comparați-o cu starea obișnuită a rudei dumneavoastră și spuneți-i clinicianului ce ați observat.

Cauze și factori declanșatori posibili

Deliriumul este adesea asociat cu o problemă de sănătate subiacentă sau cu o schimbare în situația persoanei. Printre posibilii factori se numără o infecție, deshidratarea, durerea, constipația, dificultățile la urinare, somnul insuficient, o operație recentă sau o spitalizare, ori schimbări ale medicamentelor. Pot fi implicați mai mulți factori în același timp. Un mediu nou, auzul sau vederea diminuate și rutinele nefamiliare pot îngreuna, de asemenea, orientarea persoanei.

Această listă nu poate stabili cauza în cazul unei anumite persoane. Nu începeți, nu opriți și nu modificați administrarea medicamentelor pe baza acestui ghid. Puneți la dispoziția clinicianului o listă completă și actualizată a medicamentelor, inclusiv a produselor fără prescripție medicală, dacă le cunoașteți. Spuneți-i despre schimbările recente, dozele omise, boli, căderi, durere, alimentație și hidratare, somn și momentul apariției simptomelor. Generatorul de jurnal zilnic de îngrijire vă poate ajuta să organizați observațiile pe care să le comunicați.

La ce să vă așteptați în timp

Deliriumul nu urmează o succesiune previzibilă de etape și nu există un termen unic de recuperare. Poate începe rapid, poate fluctua pe parcursul zilei și se poate manifesta diferit de la o zi la alta. Unele persoane devin agitate; altele sunt tăcute sau somnolente. Capacitățile lor pot varia, astfel că o conversație sau o activitate care le-a fost accesibilă mai devreme poate deveni dificilă mai târziu.

După evaluarea cauzei și începerea îngrijirii, ameliorarea poate fi treptată. Confuzia, oboseala sau schimbările de atenție pot persista o vreme, iar persoana poate avea nevoie de ajutor suplimentar pentru activități familiare. Continuați să luați legătura cu echipa de îngrijire dacă simptomele persistă, se agravează sau reapar. Dacă ruda dumneavoastră are deja demență, poate dura până când se clarifică ce s-a schimbat față de nivelul său obișnuit de funcționare.

Cum puteți ajuta acasă

Prezența dumneavoastră calmă și familiară poate fi liniștitoare. Încercați următorii pași practici în timp ce solicitați și urmați sfatul specialiștilor:

• Vorbiți simplu și blând. Folosiți propoziții scurte, prezentați-vă dacă este nevoie și lăsați persoanei timp să răspundă. Liniștiți-o în loc să vă contraziceți cu ea în legătură cu ceea ce crede sau își amintește.
• Ajutați-o să se orienteze. Reamintiți-i cu calm unde se află și ce se întâmplă. Un ceas, un calendar, fotografii familiare și obiecte personale cunoscute pot fi de ajutor. Repetarea aceleiași explicații poate fi mai blândă decât să-i testați memoria.
• Păstrați un mediu familiar și ușor de gestionat. Reduceți zgomotul și numărul vizitatorilor, dacă acestea par copleșitoare. Ajutați persoana să-și folosească ochelarii sau aparatele auditive obișnuite, dacă sunt disponibile.
• Păstrați o rutină constantă. Oferiți-i, după caz, mese, băuturi și activități familiare. Încurajați odihna pe timpul nopții și activitatea ușoară în timpul zilei, dacă este sigur pentru ea. Nu o forțați să mănânce sau să bea; cereți îndrumarea echipei de îngrijire dacă există preocupări legate de înghițire sau de aportul de alimente și lichide.
• Faceți deplasarea în siguranță. Stați în apropiere dacă persoana este instabilă sau nu știe unde se află. Eliberați căile de trecere și îndepărtați obiectele evidente de care s-ar putea împiedica. Lista de siguranță în casă vă poate ajuta să verificați locuința. Nu folosiți mijloace de imobilizare fizică; dacă nu puteți menține persoana în siguranță, contactați serviciile locale de urgență sau de asistență medicală urgentă pentru îndrumare.
• Notați ce observați. Înregistrați când au început schimbările, cum variază, ce făcea persoana și orice schimbări relevante ale stării de sănătate sau ale rutinei. Împărtășiți notițele cu personalul medical, în loc să încercați să stabiliți singuri cauza.

Puteți folosi și un jurnal zilnic de îngrijire pentru a nota schimbările și o fișă de predare după vizită pentru a transmite informațiile importante când membrii familiei sau alți ajutoare preiau îngrijirea.

Când să sunați medicul sau serviciile de urgență

O schimbare bruscă a stării de confuzie sau de vigilență necesită o evaluare medicală promptă. Contactați cât mai curând un medic, un serviciu de asistență medicală urgentă sau o linie locală de consiliere medicală și explicați că schimbarea este recentă. Dacă persoana se află deja în spital sau într-un centru de îngrijire, anunțați imediat personalul. Ghidul NICE privind deliriumul recomandă cadrelor medicale să ia în considerare deliriumul atunci când apar schimbări recente ale cogniției, percepției sau comportamentului.

Apelați numărul local de urgență dacă persoana nu răspunde, respiră cu mare dificultate, are o rană gravă sau credeți că se află în pericol imediat. În caz de urgență, nu așteptați o programare obișnuită. Dacă nu sunteți sigur cât de urgent este nevoie de ajutor, contactați un cadru medical local sau un serviciu de consiliere în caz de urgență și descrieți schimbările.

Pentru evaluare, poate fi util să aveți la îndemână istoricul medical al persoanei, medicamentele pe care le ia în prezent, alergiile cunoscute și datele unei persoane de contact în caz de urgență. O fișă cu informații de urgență pentru vârstnici vă poate ajuta să păstrați toate detaliile importante într-un singur loc. Nu amânați solicitarea îngrijirii medicale pentru a completa documente.

Aveți grijă de dumneavoastră și împărțiți responsabilitățile

Să sprijiniți o persoană confuză poate fi epuizant, mai ales când simptomele se schimbă de la o oră la alta sau îi întrerup somnul. Rugați o altă persoană de încredere să preia o tură bine stabilită, să dea telefoane sau să pregătească mâncarea. Dacă puteți, luați o scurtă pauză cât timp o persoană de încredere rămâne cu ruda dumneavoastră. Spuneți sincer echipei de îngrijire ce puteți gestiona în siguranță acasă și întrebați ce sprijin local este disponibil.

Dacă deliriumul începe în timpul unei spitalizări, întrebați personalul ce schimbări a observat, care este planul și pe cine să contactați dacă simptomele continuă după externare. Notați instrucțiunile și stabiliți predarea informațiilor către oricine vă ajută acasă. Recuperarea poate dura, așa că sunt importante verificările regulate și împărțirea realistă a responsabilităților. Ghidul Alzheimer’s Society despre delirium explică, de asemenea, că deliriumul poate apărea la persoanele care trăiesc cu demență. Nu uitați: nu trebuie să gestionați singur confuzia apărută brusc.