Ghiduri

Îngrijirea unei persoane cu BPOC și probleme respiratorii

BPOC poate afecta respirația, nivelul de energie și activitățile de zi cu zi, însă evoluția diferă de la o persoană la alta. Acest ghid prezintă schimbările frecvente, sprijinul practic la domiciliu, semnele de avertizare și modalitățile de a împărți responsabilitățile de îngrijire.

Îngrijirea unei persoane cu BPOC și probleme respiratorii

BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) este o afecțiune pulmonară de lungă durată care îngreunează inspirul și expirul. Poate afecta respirația, nivelul de energie și activitățile de zi cu zi. Fiecare persoană o resimte diferit: unele persoane au simptome relativ stabile, în timp ce altele trec prin perioade în care respiră sau tușesc mai greu. [1]

În calitate de îngrijitor din familie, puteți ajuta la rutinele zilnice, puteți observa schimbările și vă puteți asigura că persoana știe cum să ia legătura cu echipa de îngrijire. Nu este nevoie să evaluați sau să tratați singur(ă) problemele de respirație. Cereți medicului persoanei sau echipei de pneumologie să vă explice planul individual și ce schimbări necesită intervenție.

La ce să vă așteptați în timp

BPOC nu evoluează după un calendar prestabilit. Unele persoane își păstrează autonomia cu sprijin; altele ajung treptat să aibă nevoie de mai mult ajutor pentru activități precum îmbrăcatul, spălatul, gătitul sau deplasarea. O exacerbare — când simptomele se înrăutățesc față de nivelul obișnuit — poate provoca o regresie temporară, iar recuperarea poate dura. Persoana poate avea și alte afecțiuni care îi influențează starea.

Medicii pot descrie BPOC pe baza rezultatelor analizelor și a simptomelor, dar clasificările sau stadiile nu pot spune familiei exact ce se va întâmpla în continuare. Evitați să comparați experiența rudei dumneavoastră cu cea a altcuiva. În schimb, întrebați echipa de îngrijire ce schimbări sunt de așteptat în cazul persoanei, ce sprijin i-ar putea fi de folos și când ar trebui reevaluate nevoile sale. [2]

Sprijinul de zi cu zi la domiciliu

Câteva ajustări simple pot face activitățile zilnice mai puțin obositoare. Întrebați persoana ce i-ar fi de ajutor și lăsați-o să facă singură ce poate, în ritmul propriu.

  • Organizați activitățile în funcție de nivelul de energie. Împărțiți sarcinile în pași mai mici, faceți pauze de odihnă și programați activitățile solicitante în momentul zilei când persoana se simte de obicei cel mai bine.
  • Păstrați lucrurile esențiale la îndemână. Țineți obiectele folosite frecvent în apropiere și reduceți drumurile inutile între camere. O verificare a siguranței locuinței poate ajuta la identificarea dezordinii, a iluminatului slab sau a altor pericole care pot fi evitate. Încercați Lista de siguranță în casă pentru vârstnici.
  • Ajutați persoana să găsească o poziție confortabilă. Rugați echipa de pneumologie să îi arate persoanei pozițiile sau tehnicile de respirație care îi sunt de folos. Nu o îndemnați să continue o activitate dacă respirația devine dificilă sau inconfortabilă.
  • Țineți o evidență simplă. Notați schimbările privind senzația de lipsă de aer, tusea, sputa, somnul, activitatea și programările, precum și recomandările echipei de îngrijire. Un Jurnal zilnic de îngrijire vă poate ajuta să transmiteți observații clare.
  • Respectați planul stabilit. Folosiți medicamentele și echipamentele numai conform prescripției. Nu începeți, nu întrerupeți și nu modificați tratamentul medicamentos și nu schimbați setările de oxigen decât dacă medicul persoanei v-a spus să faceți acest lucru.

Dacă persoana folosește oxigen la domiciliu, cereți furnizorului instrucțiuni scrise și clare despre echipament și despre ce trebuie făcut dacă acesta nu mai funcționează. Oxigenul sporește riscul de incendiu: respectați regulile de siguranță ale furnizorului, țineți oxigenul departe de fumat, flăcări și alte surse de aprindere și nu permiteți fumatul în apropierea echipamentului. [4]

Pregătiți-vă pentru exacerbări și schimbări care necesită intervenție urgentă

O exacerbare a BPOC poate însemna o înrăutățire vizibilă a simptomelor obișnuite, precum intensificarea senzației de lipsă de aer, a tusei sau a expectorației. Planul individual al persoanei poate preciza pe cine să contactați și ce măsuri să luați. Cereți medicului un plan de acțiune scris, care să includă datele de contact pentru situațiile din afara programului obișnuit, și asigurați-vă că toți cei implicați în îngrijire știu unde este păstrat. [2]

Contactați cât mai curând medicul persoanei sau echipa de pneumologie dacă simptomele se înrăutățesc sau nu se ameliorează așa cum este descris în plan. Dacă persoana respiră cu mare dificultate, starea i se înrăutățește brusc față de nivelul obișnuit, nu poate vorbi din cauza lipsei de aer, este confuză, neobișnuit de somnolentă, leșină sau are buzele ori pielea albăstrui sau cenușii, solicitați ajutor de urgență apelând numărul local de urgență. O durere toracică nouă sau severă necesită, de asemenea, evaluare urgentă. Dacă vă temeți că persoana este în pericol imediat, nu așteptați o programare obișnuită.

Notați diagnosticele persoanei, alergiile, medicamentele pe care le ia în prezent și datele de contact importante și păstrați aceste informații într-un loc ușor accesibil. O Fișă cu informații de urgență pentru vârstnici îi poate ajuta pe membrii familiei și pe cei care intervin să găsească detaliile importante. Păstrați la îndemână numărul local de urgență și datele de contact ale echipei de pneumologie.

Colaborați cu echipa de îngrijire

Medicul persoanei sau echipa de pneumologie vă poate explica cum să recunoașteți schimbările, poate revedea instrucțiunile pentru inhalator sau echipament și vă poate spune dacă sunt potrivite servicii precum reabilitarea pulmonară. Reabilitarea pulmonară este un program structurat pentru persoanele cu boli pulmonare; întrebați echipa de îngrijire ce servicii sunt disponibile în zona dumneavoastră și dacă programul răspunde nevoilor persoanei. [1][3]

Pentru programări, pregătiți o listă scurtă de întrebări și notițele despre schimbările observate acasă. Întrebări utile: „La ce să ne așteptăm când simptomele sunt stabile?”, „Ce schimbări înseamnă că ar trebui să vă sunăm?”, „Pe cine contactăm în afara programului obișnuit?” și „Ce ar trebui să facem dacă apare o problemă cu echipamentul de oxigen sau cu un alt echipament prescris?” Cu acordul persoanei, participați la programări sau împărtășiți observațiile dumneavoastră medicului.

Împărțiți responsabilitățile de îngrijire și aveți grijă și de dumneavoastră

Problemele de respirație pot impune schimbări de plan în ultimul moment. Stabiliți împreună cu familia sau prietenii cine vă poate ajuta cu mesele, cumpărăturile și alte treburi, transportul sau petrecerea timpului alături de ruda dumneavoastră. Un program comun poate clarifica responsabilitățile și le poate oferi îngrijitorilor pauze.

Îngrijirea poate fi solicitantă chiar și atunci când țineți foarte mult la persoana pe care o îngrijiți. Observați dacă se întâmplă des să nu dormiți suficient, să vă neglijați propriile programări sau să simțiți că nu mai puteți continua. Spuneți-i unei persoane de încredere și întrebați echipa de îngrijire sau serviciile locale de sprijin despre serviciile de înlocuire temporară a îngrijitorului și sprijinul pentru îngrijitori. Dacă vă simțiți copleșit(ă) sau în nesiguranță, cereți ajutor cât mai curând. Și starea dumneavoastră de bine contează.

Surse

  1. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) — World Health Organization
  2. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) — NHS
  3. Chronic obstructive pulmonary disease in over 16s: diagnosis and management (NG115) — National Institute for Health and Care Excellence

CareTaskNest ajută familiile să organizeze îngrijirea de zi cu zi. Nu oferă sfaturi medicale, diagnostic sau tratament. În caz de urgență, sunați la numărul local de urgență (112).